Dacă simți că ești angajat sau colaborezi cu o organizație în care practicile neetice sunt normalitatea, află de aici că nu ești singurul și nu ești singur. Însă o gândire productivă despre etică implică o gândire realistă despre conceptul umanității. The Global Business Ethics Survey® (GBES®) – cercetarea globală a eticii organizațiilor, este un studiu longitudinal riguros al trendurilor etice la nivel global. Măsoară practicile etice în 42 țări și 5 regiuni, fiind cel mai mare studiu în domeniu. GBES furnizează o înțelegere aprofundată și lucidă a integrității muncii, standardelor etice și proceselor și practicilor de conformare, în organizații publice, private, for-profit și non-profit din întreaga lume. În final, poate furniza o înțelegere aprofundată a rădăcinilor adânci ale unora dintre morțile prevenibile.
Cauzele majore ale lipsei de etică
Culturile etice puternice sunt rare la locul de muncă. Conform GBES®, în 2020, doar 14% dintre angajați percepeau o cultură etică puternică în organizația lor. Pandemia și criza energetică au înrăutățit lucrurile. Percepția angajaților referitor la acțiunile etice ale managerilor de vârf, managerilor medii și colegilor, este considerată un indicator relevant al culturii organizaționale.
Comportamentul etic la nivelul grupurilor și organizațiilor este influențat de o multitudine de factori și se bazează pe zeci de decizii individuale zilnice. GBES® monitorizează patru factori majori:
- Presiunea percepută de angajați de a compromite standardele etice: aproximativ 30% dintre angajați percep presiune pentru a compromite standardele etice. Procentul s-a dublat față de anul 2017.
- Mai mult de 50% dintre angajați observă comportamente neetice la locul lor de muncă. Cele mai frecvente trei comportamente inadecvate vin din partea liderilor care au credința că sunt omnipotenți și lor nu li se aplică regulile deoarece sunt superiori : favoritismul (tratarea lipsită de echitate a celorlalți), minciuna din partea management-ului și respectiv conflictul de interese.
- În ciuda temerii de represalii, 8 din 10 angajați raportează comportamentele inadecvate pe care le observă.
- Peste 60% din angajații care au raportat comportamente neetice observate, au suferit o formă de represalii.
Ce anume influențează deciziile etice zilnice?
Este dovedit că în ultimii 20 de ani nivelul de practică etică și implicit neetică a rămas relativ constant, în ciuda eforturilor organizațiilor de a stabili coduri de conduită și procese de complianță. De asemenea, pare că training-urile de etică nu au eficiența scontată. Ce anume poate totuși influența deciziile și acțiunea etică, având în vedere costurile catastrofale ale practicilor neetice? In extremis, morțile prevenibile prin incendii, șoferi nesăbuiți, sau cutremure sau profesioniști lipsiți de integritate apar tot mai frecvent, alături de scandaluri de corupție. Care sunt rădăcinile ascunse ale nenorocirii?
Pare că procesele decizionale etice individuale și zilnice sunt influențate de comportamentele superiorilor, comportamentele colegilor și de locusul de control individual.(Samat, Nusrah & amir ishak, Noormala & Nasurdin, Aizzat.2014). Integritatea liderilor ca model social pentru ceilalți pare a fi un element cheie care influențează comportamentul profesioniștilor. Codurile de conduită și complianță devin nule când liderii spun ceva și fac altceva. Comportamentul efectiv al colegilor este de asemenea un factor care poate susține sau descuraja decizii etice dificile.
Lipsa onestității nu îi mâhnește pe oameni la fel
Managerii cu locus extern de control (care dau vina pe împrejurări pentru decizii discutabile) sunt mai înclinați către comportamente neetice decât managerii cu locus intern de control (își asumă decizii pe baza unor valori intrinseci, eventual morale universale). Există corelații studiate și între anumite dimensiuni de personalitate și comportamentul etic:
Big Five și comportamentul etic
Unul dintre cele mai bine referențiate modele în psihologia personalității este Big Five Personality Traits – Deschidere, Conștiinciozitate, Extraversiune, Agreabilitate și Neuroticism. Dintre acestea, Conștiinciozitatea și Agreabilitatea au arătat legături notabile cu comportamentul etic.
- Conștiinciozitate: Indivizii cu un nivel ridicat de conștiinciozitate sunt, în general, organizați, de încredere și disciplinați. Un studiu realizat de Kish-Gephart, Harrison și Treviño (2010) a constatat că persoanele care au obținut scoruri ridicate la conștiinciozitate au fost mai puțin susceptibile să se angajeze în comportamente neetice.
- Agreabilitate: Persoanele agreabile tind să fie compasionate și cooperante. Cercetările indică faptul că acestea ar putea fi mai puțin predispuse să se angajeze în practici neetice datorită preocupării lor pentru ceilalți (Aquino & Reed, 2002).
Raționamentul moral și personalitatea
Stadiile dezvoltării morale propuse de Kohlberg prezintă diferite niveluri de raționament moral. Testul Defining Issues (DIT) al lui Rest, care evaluează raționamentul moral, a fost corelat cu personalitatea. Indivizii care afișează un raționament moral post-convențional – unde deciziile se bazează pe principii universale – prezintă adesea scoruri mai ridicate la Deschidere și Agreabilitate (Thoma, 1986).
Triada Întunecată și comportamentul neetic
Cercetările privind personalitatea s-au concentrat și asupra trăsăturilor maladaptive. Triada Întunecată – Machiavellianism, Narcisism și Psihopatie – este asociată cu comportamente manipulatoare și antisociale. Mai multe studii, precum cel al lui Jonason și Webster (2010), au descoperit legături puternice între aceste trăsături și comportamente neetice în diverse medii.
Concluzii
- Decizii și practici neetice se petrec zilnic în fiecare organizație iar pe termen lung fiecare compromis aparent minor poate avea costuri notabile până la catastrofe.
- Mâhnirea până la epuizare morală a oamenilor datorită cerințelor neetice sau a observării comportamentelor neetice, este diferită. Anumite personalități și caractere sunt orientate mai mult spre scopuri și interese individuale imediate, statut sau profit, cu ignorarea posibilelor consecințe nefavorabile pe termen lung ale eventualelor compromisurilor morale.
- Problema în organizațiile sau societățile cu o cultură etică redusă este lipsa de conștientizare a indisciplinei etice și, mai ales, a riscurilor sale. În felul acesta, practicile se perpetuează.
- O cultură etică slabă se poate accentua în timp de recesiune și criză. Oamenii pot fi nevoiți să adopte decizii și mai riscante pe care le vor regreta mai târziu.
- Lumea nu funcționează etic sau neetic, lumea pur și simplu funcționează.
- Procesul ETHYS de coaching executiv este inspirat din experiență medicală și de management în industria reală a sănătății și medtech și certificat de ICF. Te poate ajuta să conștientizezi limitele compromisurilor etice pe care ești nevoit sau dispus să le accepți pentru a minimiza riscul profesional pe termen lung. Scrie la office@ethys.ro pentru informații suplimentare.