Image by David Bruyland from Pixabay
Zi de zi, conștient sau nu, alegem și ne asumăm răspunderea pentru alegerile noastre, sau nu alegem și nu ne asumăm. Adesea rămânem sfârtecați între posibilități, îndoieli, frici, regrete. Peste toate vuiește mass media de sfaturi și cărți despre cum ar trebui să gândești, simți, mănânci, bei, faci, dregi pentru a fi sănătos pentru totdeauna. Aproape tot ce savuram liniștiți odinioară cu o bucurie blândă și calmă, este posibil să fie greșit. Aproape nimic nu facem cum ar trebui, conform cu cele mai noi date neuro și pseudo științifice prescrise de jurnaliști, influenți, marketeri, și înțelese pe fugă pe jumătate. Felul în care oamenii au iubit, bolit, mers la școală, crescut copii, murit, de secole, pare acum greșit de aceea pentru toate astea se oferă terapii. Medicina se tot schimbă într-un fel interesant iar oamenii nu mai sunt bine deloc după date imagistice sau de laborator sau conform cu mesajele de marketing de pe nesfârșitele canale de mediatizare.
De fapt anatomic nici n-am fost vreodată bine. Dezvoltarea spectaculoasă a tehnologiilor medicale evidențiază defecțiuni la care nu ne-am fi gândit în lipsa lor: noduli sau zone suspecte în diverse organe, atrofii cerebrale, ateroame și calcificări te miri pe unde, hernii de disc și alte defecte. Înainte mergeam la doctor când ceva nu funcționa sau ne era rău. Acum mergem sănătoși și îngrijorați de un posibil defect neexprimat încă, nevăzut și neștiut.
Adesea însă, deși nu ți-ai fi imaginat, aparatura ultraperformantă nu dă un rezultat bun, și rămâi suspendat la limita superioară sau inferioară a normalului, sfârtecat de îndoială și frică.
Problema e că nu toate defectele sunt relevante iar intervențiile terapeutice sau diagnostice nu sunt ca la service-ul auto. Chirurgia de exemplu este ea însăși o agresiune pentru întregul organism, iar evoluția postoperatorie e parțial imprevizibilă. Nu e ca atunci când schimbi o roată la mașină și mașinii nu-i pasă deloc. Scoaterea unei măsele, a tiroidei sau îndepărtarea unui sân pot reprezenta în anumite circumstanțe un eveniment redutabil pentru întregul om, chiar pentru întreaga sa familie sau pentru întreaga sa viață. O gastroscopie te poate marca profund, iar unii leșină la o recoltare de sânge pentru analize. Până și intervențiile psiho-terapeutice au indicații, contraindicații și riscuri, nu doar beneficii.
Perfect imperfecți
De fapt, multe defecte anatomice sau biochimice reprezintă normalitatea vieții și a vârstei iar organismul nostru este admirabil echipat pentru a le face față. La fel e cu frica, tristețea sau necazul. Așa e viața, imperfectă. Imaginile din atlasele de anatomie sunt idealizate cu scop didactic, și rar regăsite în realitate. La fel e cu fericirea. Suntem normali cu anatomii și biochimii acceptabile, imperfecte, sau foarte triști uneori. În plus, unele intervenții diagnostice sau terapeutice pot fi mai rele ca boala însăși. Altele sunt vitale și prelungesc speranța unei vieți bune. Cine și cum decide? În anul 2010, Institutul de Medicină a raportat că 30% din cheltuiala totală din sistemul de sănătate al SUA nu a fost necesară, fiind reprezentată de supradiagnosticare, supratratare sau erori (ambele nefavorabile pacientului).
Mă aflu după Erikson în stadiul maturității mijlocii. Sunt educată în medicină, tehnologia și business-ul ei, și am multe defecte, unele relevante, altele neștiute, deoarece nu cumpăr prea multe investigații. Dintre defectele știute, am colesterolul la limita superioară a normalului, vreo cinci noduli tiroidieni descoperiți în urmă cu 15 ani și o regiune mamară de urmărit o dată pe an. Am și o calcifiere la un genunchi. De tiroidă nu mă operez încă deși pare a fi la modă. Anul ăsta îmi văd de viața mea cu defectele și cu temerile mele cu tot. Mă simt foarte bine dar nu mai știu sigur dacă sunt sănătoasă sau nesănătoasă. Nici nu știu sigur dacă medicina de acum rezolvă problema bolnavilor sau definește, reinventează și mediatizează probleme noi ca să vândă oamenilor, odinioară sănătoși, tot mai multe servicii. Ieri citeam în mass-media că oamenilor între 50 și 75 de ani li se oferă….NU, nu li se oferă scăderea taxelor și contribuțiilor care tocmai s-au dublat, nu locuri de muncă deoarece pentru multe organizații oamenii începând cu 50 de ani sunt fie prea bătrâni fie supracalificați. Li se oferă o colonoscopie gratuită. Acesta este un screening util doar că investigația nu e de fapt gratuită, ea e plătită indirect prin contribuția la asigurările sociale de sănătate și alte taxe și impozite.
Prea multă informație poate dăuna sănătății
Accesul contemporan la date și informații este nemaiîntâlnit în isoria lumii. Vuiește mass-media de cunoaștere, gem website-urile de neuro și pseudo știință și despre ce ar trebui să mănânci, bei, faci, dregi ca să fii sănătos, fericit, bogat, orice, sau longeviv. Dacă plătești prețul pieței, acum poți culege date anatomice sau biochimice despre corpul tău pe care bunicii noștri nu și-ar fi imaginat că le poți culege, sau chiar vedea. Acum se pot cumpăra fel de fel de investigații, primești poze cu secțiunile organelor tale, acum vedem și știm.
Problema este că majoritatea informației se poate să nu îți folosească la nimic. Sau mai rău, se poate ca datele culese să-ți aducă doar teamă, îndoială, chirurgie sau medicamente supraevaluate sau nepotrivite. Nu, nu cunoașterea e putere ci cunoașterea înțeleasă și implementată în acțiune pentru o viață mai bună e putere. Provocarea contemporană este selectarea datelor relevante și esențiale dintr-un volum de date care nu mai poate fi stăpânit. Cunoașterea contemporană fragmentată și neselectată poate fi copleșitoare, neproductivă, inutilă, sau îmbolnăvitoare de nervi.
Integrarea datelor și răspunsul la întrebare
Din perspectiva pacientului, medicina de înaltă performanță se desfășoară în centrele care au expertiza să selecteze și să integreze date și informații esențiale pentru un răspuns cât mai clar posibil, și care își asumă răspunderea pentru răspuns și pentru viața și speranțele omului. Medicina de performanță nu este nici despre investigații cu nume englezești sau spectaculoase și nici despre cea mai nouă tehnologie. Medicina oferă precizie nu confuzie și ajută omul să-și vadă de viața lui ne-medicală și liberă de terapie. A fi sau a nu fi operat, îndoit, confuz, înspăimântat, recuperat postoperator sau nu, aceasta este întrebarea.
Tehnologiile medicale nu vor înlocui prea curând doctorii experți și onești care aleg să se supraspecializeze și integrează investigațiile și intervențiile cu adevărat necesare și suficiente. Tehnologiile scumpe nu vor înlocui prea curând doctorii care le stăpânesc și care construiesc echipe pentru a servi pacientul și speranțele sale. Deciziile medicale serioase aparțin adevăraților experți într-un domeniu clar delimitat, care au experiența necesară pentru a putea genera un rezultat concret și folositor pentru fiecare pacient în parte. O imagine spectaculoasă care aduce o nouă frică și atât, sau o intervenție terapeutică care generează ea însăși și mai multe intervenții, nu sunt rezultate folositoare, și nu merită făcute.
Schimbarea lumilor și a meseriilor
Cunoașterea asta aproximativă în fuga ecranelor schimbă meseriile, școlile, se acumulează pseudocunoașterea și înțelegerea greșită, se schimbă lumile, economia, ne temem de recesiune și război și ne schimbăm noi toți. S-a schimbat conceptul de boală și pacient, educația copiilor este un experiment continuu și pe scară largă, oricine e acum un pacient de obicei informat greșit de vreun specialist sau scriitor. Goana după profit în lumea sănătății și a bolilor inventate sau reale e un joc cu din ce în ce mai mulți jucători. Pe de altă parte, multe mecanisme ale puterii sunt neschimbate, mai devreme sau mai târziu oamenii mor, unii n-au bani de spital, scapă unele diagnostice iar pe altele le primește toată lumea.
Noul sistem de îngrijire a sănătății epuizează energia tuturor, profesioniști și pacienți deopotrivă.
Coachingul Executiv ca posibilă soluție
Coaching-ul este una din profesiile mai noi. Între primele atestări documentare ale coach-ului este cea din 1830 de la universitatea Oxford, ca tutore privat care susține studentul în pregătirea unui examen și care are un rol diferit de cel al profesorului sau al mentorului. Coaching-ul a evoluat în ultimii 25 de ani printr-un proces continuu de profesionalizare.
În prezent, Coaching-ul executiv este o intervenție individuală sau de grup adresată profesioniștilor sănătoși și performanți care nu au nevoie de terapie și care doresc să evolueze profesional sau să își asume schimbări de carieră. Procesul de coaching este orientat înspre prezent și viitor nu spre analiza trecutului și ”adesea deblochează resurse de imaginație, productivitate și leadership care nu au fost valorificate anterior” (ICF).
Sistemul sanitar actual este un sistem de muncă de mare complexitate supus la nivel global crizelor și schimbărilor permanente (tehnologice, legislative și financiare). Coaching-ul executiv este o intervenție cu beneficii dovedite în organizațiile și grupurile de lucru din industria sănătății. În această industrie, dezechilibrul sistemic firesc între haos și ordine depășește zona favorabilă calității, creativității, și inovației reale. Mulți profesioniști se pot afla în zona nemulțumirii, frustrării sau a epuizării. Drama sistemică alcătuită din conflict și disfuncționalitate, amenință rezultatul final al îngrijirii respectiv calitatea vieții pacienților. În egală măsură este amenințată calitatea vieții profesioniștilor care lucrează nemijlocit cu pacienții. Procesele de coaching executiv pot reduce pierderea de energie și drama profesională inutilă.
1.Teo WZW, Brenner LH, Bal BS. Medicolegal Sidebar: Unnecessary Medical Care and Physician Liability. Clin Orthop Relat Res. 2018 Dec;476(12):2322-2324. doi: 10.1097/CORR.0000000000000551. PMID: 30422966; PMCID: PMC6259898.