Etica profesională și ciocolata amară

Acest articol este preluat de pe site ICF Romania

Tema ”Etica profesională-resursă sau limitare” este un subiect dulce-amărui despre care am vorbit cu ocazia Săptămânii internationale a coaching-ului profesional ICF – ICW 2022 ”Reimagine the future” – Să ne regândim viitorul. Sunt onorată și recunoscătoare tuturor celor care au fost acolo.

Etica Profesională

Referitor la Etica profesională în general, am aflat cu această ocazie percepții diverse, fiecare valoroasă și relevantă pentru viitoare conversații posibil folositoare despre asta:

1. ”Sunt profund îngrijorat de Etica profesională contemporană”
2. ”Este o temă pasionantă de reflecție și o provocare pentru gândirea critică”
3. ”Se vorbește despre asta de mult timp și fără rost în timp ce prea mulți profesioniști au o conduită profund neetică și lipsită de integritate.”
4. ”Tema Eticii profesionale nu mă interesează.”

Dacă lumea și esența umană sunt etice sau nu, depinde pe cine și când întrebi. Din perspectiva albinelor, a urșilor polari sau a copilașilor ucrainieni, în anul 2022 lumea arată ca un loc neetic și lipsit de integritate în care victime colaterale lipsite de drept de decizie și control plătesc un preț mult prea mare pentru sute de decizii ale unor lideri de succes, ambițioși și curajoși, luate de-a lungul deceniilor precedente.

Până la urmă competiția economică are ca scop prioritar supraviețuirea organizațiilor și/sau maximizarea profitului pentru anul curent și mai puțin etica, morala, sau posibilele consecințe peste 5 sau 10 ani, nu?

Totuși, eu cred cu tărie că există cel puțin două motive pentru a continua o conversație serioasă despre etica și integritatea profesională:

1. Răspunderea asupra consecințelor, sau ”drumul spre iad este pavat cu bune intenții”, sau impactul deciziilor de zi cu zi poate fi nefavorabil sau neașteptat și răspunderea ne aparține.

Premisa centrală a curentului filozofic al utilitarianismului modern este că binele sau răul acțiunilor este determinat de binele sau răul consecințelor acelor acțiuni” (1). Lumea, economia, profesiile, se schimbă într-un ritm mult mai rapid decât cel pentru care suntem pregătiți. Consecințele acțiunilor și deciziilor noastre sunt parțial impredictibile și apar mai repede și pe scară mai largă decât până acum, inclusiv datorită supracomunicării în masă, neselectată, superficială, rapidă, ieftină, cu volum mare. O consecință nedorită care poate apărea indiferent de profesie este pierderea încrederii clienților și scăderea reputației profesionale adesea datorită unor demersuri defectuoase de marketing care derutează publicul, generează confuzie și setează așteptări nerealiste ca de exemplu ”vindecarea” bolilor cronice cu o pastilă sau ”transformarea” personală simplu, repede, fără efort și gratis.

Reputația profesională este o valoare colectivă care se pierde mai ușor decât se câștigă sau se menține, indiferent de vechimea sau de profitabilitatea prezentă a vreunei profesii.

Codurile de practică etică sunt inspirate din valori profesionale agreate și practicate la nivel colectiv și se referă la decizii, fapte concrete și la posibilele lor consecințe, nu la vorbe sau promisiuni deșarte dătătoare de false speranțe. O conduită etică minimizează potențiale efecte nedorite ale intervențiilor profesionale eficiente și maximizează credibilitatea și reputația profesională, la rândul lor resurse de stabilitate economică.

2. Managementul stresului profesional.

Conștientizarea semnificației Integrității profesionale pentru sine (nevoia intrinsecă de a face ceea ce spui, gândești și crezi că e bine și corect într-un context pe care îl înțelegi și îl accepți) este pentru unii oameni o valoare fundamentală. Valori profesionale valide sunt și faima, statutul ierarhic, profitul imediat sau puterea. Motivațiile omenești sunt diverse și schimbătoare de-a lungul vieții, deseori neconștientizate, confuze sau conflictuale. Codurile de practică etică și conversațiile despre dileme sunt o resursă și un instrument clarificator pentru reducerea stresului decizional și a posibilei demotivări în situații complicate, a profesioniștilor care cred în valorile integrității și calității.

Federația Internațională de Coaching are ”misiunea strategică” de a conduce evoluția globală a profesiei de coach” și propune două elemente esențiale ale unei practici etice:

1. Contractarea clară și explicită a rezultatelor așteptate și dorite de Clienți, Sponsori, și de oricine poate fi afectat, precum și a detaliilor procesului de coaching, definirea rolurilor, responsabilităților și a limitelor. ”O reprezentare exagerată a valorii potențiale a coaching-ului este considerată înșelătoare. Standardul ICF solicită profesioniștilor să oferteze numai ceea ce pot furniza. ”Se solicită menținerea adevărului în orice formă de marketing și reflecția asupra distincției între resurse diferite de practici profesionale (training, mentoring, consiliere, consultanță, psihoterapie) astfel încât profesioniștii să aibă competența să explice diferențele între intervenții, în comparație cu coaching-ul”(2).
2. Menținerea permanent deschisă a unei căi de dialog aprofundat referitor la rezultate, schimbări în relația de coaching sau așteptări, noi amenințări sau îndoieli. Onestitatea dialogului între egali merge până la ” încetarea în orice moment a relației de coaching, din orice motiv și de către oricare dintre părți, într-un mod care să onoreze experiența ”. (3)

Ciocolata amăruie

Veniturile estimate la nivel global în industria ciocolatei pentru 2027 sunt de 187 miliarde $, cu o creștere anuală de 4.6%, în special pe baza ” Dark chocholate”, adică a ciocolatei negre sau amare.(4)

Conform cu History.com, prima atestarea documentară a ciocolatei apare în istoria scrisă a vechilor maiași din America centrală, în secolul al XI-lea al erei noastre. ”Maiașii americani nu doar au consumat ciocolata, ei au respectat-o. Băuturile de ciocolată erau utilizate în timpul celebrărilor și pentru finalizarea tranzacțiilor importante. Băutura originală era amară, amestecată cu mirodenii sau piure de porumb”. Dincolo de valoarea ritualică, ciocolata era consumată pentru efecte energizante sau chiar afrodisiace. A fost adusă în Europa după aproximativ 500 de ani de către navigatorii spanioli.

”Gusturile europene nu au fost însă satisfăcute de rețetele aztecă și maiașă, prin urmare europenii au adăugat zahăr, miere și lapte”, ingrediente care nu mai sunt dorite de producători în ziua de astăzi datorită riscului dovedit de carii dentare, diabet zaharat, și obezitate, și a responsabilității etice care derivă de aici. Acesta este motivul revenirii în modă a ciocolatei autentice, neagră sau amăruie.

Păstrând cadrul metaforic și proporțiile, o practică profesională etică este similară ciocolatei amare, are însemnătate și nu conține ”laptele mierea și zahărul”  preafrumoaselor povești de marketing, un serviciu profesional care pe termen lung poate provoca și neplăceri, ca în orice profesie eficientă.

Referințe:  

1. Williams, P., & Anderson, S. K. (2006). Law & ethics in coaching: How to solve and avoid difficult problems in your practice.John Wiley & Sons Inc.).
2. ICF Ethical Interpretive Statement to Standard 21
3. Updated ICF core competencies
4. Grand View Research Report ID: GVR-4-68038-221-1